Dați-mi un bilet dus spre Nicăieri,
să fiu ca o floare solitară,
să văd pe cer mii de albi luceferi,
să fiu dorului destinatară.

Dați-mi un bilet dus spre Oriunde,
aripile-mi au uitat să zboare,
să mă-ntorc în lumea-mi în secunde,
resemnarea să nu mă-nfioare.

Dați-mi un bilet dus-întors Oricând,
să dăruiesc. Am uitat să primesc.
Sunt în nori sau mă aflu pe pământ?
Am iubit, sau poate acum iubesc.

Dați-mi un bilet dus-întors Oricum,
eu nu vă cer să fiu înțeleasă.
Vreau să nu mă mai autoconsum,
oricum, îngerilor nu le pasă.

NICIUN COMENTARIU

Lasă un gând